Jurnal de nunta: Pregatirile I

In perioada asta, cu ajutorul tehnologiei si a retelelor de socializare pe care le aveam si acum 6 ani, primesc tot felul de reamintiri care tin de pregatirile de nunta pe care le faceam prin 2013. Aveam doar 5 luni la dispozitie sa fie totul gata si asta ma panica. Primul lucru la care m-am gandit a fost sa gasesc o sala destul de incapatoare care sa fie disponibila pe 21 septembrie, atunci cand noi stabilisem deja ca va avea loc nunta.
Ca sa intelegeti, nu stiu cum e in alte orase, dar la noi nici nu poti sa te gandesti sa stabilesti o data inainte de a verifica disponibilitatile salilor preferate sau care se incadreaza in necesitatile tale, pentru ca toate programarile se fac cu cel putin un an inainte. Eram doar noi, doi nebuni, care s-au decis sa faca nunta in 5 luni. Nici macar jumatate de an.
In fine, ideal pentru noi ar fi fost un cort, insa atunci nu prea existau corturi in zona, dar urma sa ajunga unul intr-o locatie draguta, insa destul de departe de oras. Avand in vedere ca era cunostinte cu proprietarii, am stabilit ca asa ramane, va fi prima nunta realizata in cortul nou care va veni exact la timp.
Era varianta perfecta. Locatie suficient de mare ca sa incapa toti invitatii nostri (el avea cei mai multi, dar cine tine socoteala), aveam incredere in locatie ca ofera preparate de top si foarte gustoase, aveam decorul acela de poveste pe care il ofera un cort de evenimente, iar parintii mei nu trebuiau sa lucreze la nunta mea.
Bineinteles ca nu putea sa fie atat de frumos. Cu doua luni inainte de nunta, norocul meu, exact inainte sa termin invitatiile, vesti proaste. Cortul avea sa ajunga la timp, insa erau probleme cu mesele si scaunele si nu puteam sa tinem nunta, pentru ca acestea nu ajungeau la timp.
Asta da veste. Ai o saptamana la dispozitie sa gasesti o noua locatie pentru nunta, care sa aiba la fel de multe locuri pentru invitati si sa fie si libera pe data respectiva. Nu puteam sa mai mutam nici cu o saptamana data, pentru ca una din verisoarele sotului urma sa aiba nunta pe 19 octombrie, si ar fi fost mult prea apropiate una de cealalta.
Singura varianta disponibila avea sa fie un compromis foarte mare, care ne taia drastic si din numarul invitatilor si care ii punea la munca si pe parinti. Avantajul a fost ca urma sa avem un control foarte bun asupra tot ce urma sa se gateasca si asupra servirii, pentru ca am apelat la restaurantul parintilor, Restaurant Curtea Veche (dupa rebrandingul de dupa nunta).

Am inghesuit 270 de persoane intr-o sala cu capacitate de 250 de persoane, am avut momentul meu de bridezilla cand a fost vorba despre decoruri pentru ca am adus magia cortului intr-o sala de restaurant cu sute de metri de voal drapate pe tavan (mai am si acum voalul ca dovada), dar a fost o nunta de neuitat, pentru ca ne-am simtit minunat (mi-am dat seama abia cand am vazut filmarile, pentru ca pe tot parcursul nuntii eram ca in transa si la final nu am reusit sa imi aduc aminte nimic), si am avut avantajul reducerii cheltuielolor de nunta 😏😎😉
De atunci, restaurantul a fost renovat si reamenajat si arata mult mai bine, insa atunci a fost ceva inedit si de voal s-au bucurat si alti miri dupa noi.

Revin cu urmatoarele parti ale pragatirilor!