vivre.ro

joi, 26 aprilie 2012

Recomandare cu apropo. Mai subtila de atat nu pot fi.

Scriu aceasta postare pentru ca vreau sa ii spun oficial prietenului meu ca ar fi indicat sa imi cumpere acest telefon HTC.
Si ma voi explica.
Ii recomand sa imi cumpere telefonul HTC X One, dar nu cel negru ci acesta, alb. Are un design minimalist care m-a lasat masca de prima data cand l-am vazut, iar albul il scoate si mai mult in evidenta. Are acea aroganta care te atrage fara sa iti dai seama.  Nu ca HTC nu ar fi foarte buni la capitolul asta, dar abia azi am realizat ca mie, de fapt, imi plac foarte mult produsele care, prin design sfideaza orice, pentru ca nu prea mai conteaza cum arata cand are ce are acesta sub carcasa.
Exista foarte multe motive pentru care trebuie sa imi cumpere acest telefon. In primul rand, este garantia de 2 ani pe care o primesc la cumparare, garantie de care are nevoie oricine daca nu doreste sa riste cumpararea unui nou telefon sau plata unei sume enorme pentru reparatii, in cazul in care se intampla ceva cu el.
In al doilea rand, impreuna cu telefonul, Quickmobile ii ofera si castile Beats Audio Special Edition. Ca sa ma impresioneze si mai tare, si promit ca voi arata impresionata, poate sa spuna ca el le-a cumparat, gandindu-se ca voi putea asculta muzica atunci cand calc haine, atunci cand aspir prin casa sau atunci cand muncesc in gradina.
In al treilea rand, are un procesor quad-core care duce navigarea pe internet la urmatorul nivel. Lucru de care este constient ca am nevoie, caci cine nu are nevoie de internet de mare viteze. Este adevarat ca ne-am obisnuit prost, avand in vedere faptul ca suntem printre tarile cu cea mai mare viteza de navigare. Insa acesta este un motiv in plus pentru a avea un telefon care sa tina pasul cu mine si sa poata sa imi ofere tot suportul de care am nevoie.
In al patrulea rand, ecranul mare ma ajuta sa vad tot ce ma intereseaza foarte clar si fotografiile se fac aproape singure.
In al cincilea rand pentru ca filmeaza Full HD si, in timp ce filmeaza, pot sa fac si poze.
In al saselea rand pentru ca ma iubeste si vrea sa fiu la zi cu tehnologia de ultima ora si sa ma bucur de toate aceste beneficii pe care ni le ofera.
Si nu in ultimul rand pentru ca are cateva pacate de platit. Prin acest gest as fi dispusa, nu doar sa iert, ci sa si uit. In schimbul acestui gest, promit sa fiu cuminte si sa par surprinsa.

marți, 24 aprilie 2012

Cum m-am lasat eu de tigari

! Aceasta postare vine ca un raspuns la postarea lui Ciulea despre cum s-a lasat el de fumat.
De o luna si ceva sunt fericita nefumatoare sau, in conceptia lui Ciulea, sunt fericita ex-fumatoare. Nu incerc sa fac mare tam-tam din asta, dar sa stiti ca el are dreptate cu aceasta noua categorie de oameni. We-ve been there.
Nu este cel mai tare lucru din lume. Tin minte ca atunci cand eu m-am apucat toti din jurul meu fumau, si inainte de asta, cand cineva ma intreba eu de ce nu fumez le ceream motive destul de bune ca sa o fac, dar nimeni nu putea sa imi dea unul destul de bun.
M-am apucat de fumat in Franta, in schimb de experienta, cand fetele cu care stateam in camera au zis sa incerc sa vad cum e. Si am incercat, am procedat dupa metota "caii popii" si, ce sa vezi, nu am tusit deloc. Probabil ca daca m-as fi inecat sau as fi tusit nu as fi mers mai departe. Dar asta imi este norocul. Experienta a fost chiar placuta, astfel ca m-am apucat serios (cat de serios se poate apuca o pustoaica de clasa a 9-a, care nu avea bani de trecut strada, dar sa isi cumpere tigari).
Puneam toate colegele bani si ne luam un pachet mic, de 10 tigari, nu de 20 ca nu ne ajungeau. Asta se impartea la 5 fete, deci veneau 2 tigari de una. Astea se fumau in pauza mare si inca intr-o pauza, in spatele unui birt de peste drum de liceu. Chiar si numele era predestinat: OJT (nimeni nu stia de unde vine, eram prea tineri).
Dar lasam astea de-o parte si ajungem peste 9 ani, cand am inceput sa constat ca am cheltuit prea multi bani cu nebunia asta si ca, teoretic, imi face rau si ca ar fi cazul sa ma las. Asa ca am inceput sa le raresc, sa fumez mai slabe, sa nu imi mai cumpar, sa iau doar una sau doua cu mine la munca. Rezultatul final, desi fumam mai putin, tot fumam si doar ma amageam. Pasul urmator, tigara electronica. Cand am cumparat primul set de doua, una pentru mine si una pentru prietenul meu, pe care trebuia sa il conving sa se lase ca altfel imi facea pofta si nu puteam sa ma abtin, l-am cumparat la promotie, de pe internet, caci eram prea zgarcita sa dau milioane pe asa ceva. De fapt, sunt prea zgarcita sa dau milioane pe orice. Acestea s-au dovedit a fi de o calitate care ridica semne de intrebare, cu toate acestea el m-a convins sa mai cumpar un set, ca sa nu astepte pana cand se incarca cea descarcata.
La o saptamana dupa ce au ajuns si celelalte tigari, deja nu le mai folosea nimeni si ajunsesem inapoi la tigarile traditionale. Pana cand, intr-o seara, am avut un atact de panica pe care nu stiam sa il gestionez. Crezand ca este din pricina tigarilor, am stins ultima tigara tremurand si am promis lui Dumnezeu, in sinea mea, fara sa realizeze nimeni, ca daca ma ajuta sa nu ajung in seara aceea la spital, nu voi mai pune nicio tigara in gura. Si asa s-a intamplat. De atunci nu am mai pus nicio tigara in gura. Nici macar nu am simtit nevoia sa imi aduc aminte cum este. Nu a realizat nimeni decat dupa o saptamana. (mai putin prietenul meu, care a realizat ca nu ii mai dispar tigari din pachet). Nu am stat sa ma gandesc cat timp a trecut, sa numar zilele de cand am incetat sa ma distrug, de aceea nici nu as sti sa va spun acum sigur cat timp a trecut. Spun o luna, dar tot asa spuneam si acum 2 saptamani.
Acum nu mai simt nevoia sa il conving pe prietenul meu sa se lase, desi ma deranjeaza teribil mirosul. Trebuie sa stiti ca, totusi, nu a fost chiar placut. Cateva zile bune dupa ce m-am lasat de fumat m-am simtit atat de ingrozitor incat mi-am facut toate analizele sa vad ce se intampla cu mine. Cand am vazut ca toate sunt in regula, m-am speriat si mai tare. Atacuri de panica, ameteli, sesiuni de plans. Nu am vrut sa vada nimeni. Intr-o zi am citit despre "sevrajul" de dupa tigari. Si mi-am dat seama ca asta este ce se intampla cu mine. Lipsa de nicotina mi-a creat acele stari. Am inceput sa ma linistesc si au inceput sa treaca toate.
Acum ma simt mult mai bine. Ar trebui sa incercati si voi, cei fumatori. Este un exercitiu de vointa, sau de credinta. Depinde de fiecare dintre voi.

marți, 17 aprilie 2012

Iar Chinezu e de vina

Bineinteles ca tot vina lui Chinezu e ca am aparut la el pe site. Nu puteam sa apar daca nu vroia el. Iar asta s-a intamplat pentru ca el se tine de cuvant. A promis tuturor celor care se implica in campania pentru sustinerea legii apei ca va pune un interviu cu ei pe site si chiar asa a si facut. Nici nu ma asteptam la altceva.
Stiu ca este cam tarziu sa ii ofer multumirile mele in mod oficial, dar sunt de parere ca este mai bine mai tarziu decat niciodata.
Domnu Chinezu, va multumesc in mod oficial pentru interviul postat la tine pe site. Bineinteles ca nu toata lumea este de acord cu ceea ce fac eu, dar ce sa-i faci? Nu poti sa multumesti pe toata lumea. Dar m-am obisnuit cu asta.
Vreau sa ii felicit pe toti cei care s-au implicat in campanie si sa le urez succes pe viitor! Fratilor, mai devreme sau mai tarziu tot vom avea ceva de castigat din blog. ;)

joi, 5 aprilie 2012

Club de zi

Sunt genul de persoana care crede cu tarie ca oamenii isi pot schimba obiceiurile pentru unele mai bune, daca exista o promovare adecvata si cool, care sa prinda la publicul larg. De cele mai multe ori, am observat, la publicul roman prinde "copiatul vedetelor", iar treaba la care m-am gandit este una care s-ar potrivi in aceasta categorie.
Noaptea este foarte periculos, mai ales pentru doamne si domnisoare lipsite de aparare, petrecerile tin mult, si totusi noaptea este momentul preferat al oamenilor de a iesi in club. De aici si denumirea de club de noapte.
Insa  sunt foarte curioasa daca ar prinde tot la fel de bine un club de zi. Inauntru este la fel de intuneric, incaperea este izolata fonic, deci nimic din ceea ce se intampla inauntru sa nu se auda afara, insa sa se deschida sambata si duminica in plina zi. Astfel, cand lumea iese din club inca este lumina afara, nu este la fel de infricosator, iar persoanele inca prezente pe strada sunt destul de multe incat sa nu mai indrazneasca nimeni sa se mai legede tine.
Ma gandeam ca atunci nu s-ar mai putea purta "rochii de seara" de catre fete si femei, insa nu cred ca asta este neaparat o problema. Singura problema ar fi ca noaptea obisnuieste sa ascunda pacatele majoritatii persoanelor care se imbata, pentru ca mai sunt si unii care sunt prinsi, sau mai fac cine stie ce prostii. Insa nici asta nu cred ca ar fi o problema chiar atat de mare, pentru ca lumea ar fi descurajata sa mai consume la fel de multe bauturi alcoolice din rusine fata de persoanele cu care se intalneste afara.
In plus, nu ar mai fi deranjati cetatenii care dorm de catre petrecareti carora le vine la indemana sa tipe pe strada. Un alt avantaj ar fi faptul ca si persoanele care nu se pot lipsi de somnul de peste noapte ar putea sa se bucure de placerile clubbingului.
DAR presupun ca tocmai descurajarea oamenilor de a consuma bauturi alcoolice va fi problema implementarii acestui proiect. Sunt prea multe companii care produc aceste bauturi care ar avea de pierdut.