miercuri, 7 octombrie 2015
Stres, stres, stres...
Stres
Stim, este boala secolului sau, mai rau, este sursa majoritatii bolilor, desi House nu a dat niciodata aceasta cauza unuia dintre pacientii sai. Nu ne place, ne irita, nu ne lasa in pace si ne mananca putina liniste de care am putea avea parte in timpul liber.
Stres
Motivul crearii unor noi locuri de munca, prin care "specialisti" incearca sa te ajute sa scapi de stres si sa iti redobandesti linistea, programe la care esti stresat sa ajungi.
Stres
Este si o scuza foarte buna de fiecare data cand avem dureri pe care nu vrem sa le bagam in seama pentru ca suntem presati (sau stresati) de timpul putin pe care il avem la dispozitie pentru a rezolva un milion de lucruri.
Si apropo de putinul timp... oare de ce in urma nu cu foarte multi ani, oamenii putea sa se relaxeze si sa isi traiasca viata linistit? Nu spun ca nu erau oameni care nu aveau grija zilei de maine. Insa cu toate acestea, nu cred ca erau atat de stresati de toate presiunile din jurul lor care ii duceau la epuizare.
Ma tot intreb de unde vine stresul acesta? De la ce porneste? De ce sunt atatea presiuni asupra noastra? Pana nu demult ma gandeam cu ardoare la momentul in care voi putea sa am linistea mult visata, moment care mi se parea atat de indepartat. Insa asta a fost inainte sa imi dau seama ca sursa stresului meu este chiar la mine. Si cred ca se aplica si pentru altii. Este vorba despre modul in care nu puteam sa percep ca nu sunt capabila sa fac toate lucrurile pe care mi le propuneam la un moment dat sau care imi reveneau intr-un anumit mod. Imi este, fizic, imposibil. Nu vreau prin asta sa gasesc o scuza, dar trebuia sa realizez ca, pur si simplu, chiar daca tehnologia a evoluat atat de mult, timpul este acelasi. Nici macar tehnologia nu a reusit sa intinda timpul, sa il faca mai lung. Inca nu am auzit sa fie zile cu 26 de ore sau mai mult. Ideea de baza e ca, chiar daca aveam foarte multe lucruri de facut trebuia sa inteleg ca nu puteam sa le fac pe toate. Trebuia sa prioritizez si sa las restul sa treaca pe langa mine.
Gata cu frustrarile. Gata cu stresul. Am hotarat ca trebuie sa ma bucur mai mult de ceea ce am si de ceea ce fac si sa ma gandesc mai putin la ce gandeste lumea despre mine sau care sunt "obligatiile" mele in statutul de... sau in statutul de.... Consider ca acest cuvant, "obligatii" corelat cu anumite statute este depasit si expirat.
Fiecare pasare pe limba ei piere. Daca mie nu imi pasa de ce fac unii anumite lucruri de ce ar trebui sa le pese altora de ceea ce fac eu, atata timp cat nu ii afecteaza nici direct, nici indirect?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ti parerea!