Fundatia Waldburg din Baita

Am ramas datoare mie cu o poveste la care eu una tin foarte mult, mai ales pentru faptul ca este o descoperire a mea.
Totul s-a intamplat in urma cu ceva zile, cand am fost in Baita, o localitate in apropiere de Baia Mare, ca sa cumparam niste geamuri ca sa inchidem o semiterasa si sa o facem camera de locuit, undeva la tara. Ideea era sa nu stricam prea multi bani, unu pentru ca sunt eu zgarcita si doi pentru ca nu este ceva in care ne dorim neaparat sa investim foarte mult. Asa ca am aflat ca aici in Baita se vand geamuri second, insa de foarte buna calitate si care nu sunt deloc vechi, ci au fost schimbate din diferite motive pe care multi dintre noi nu le-am intelege, insa sunt practici care se practica si in Guvernul Romaniei, de cele mai multe ori cand se schimba puterea. Nu e bun ce au facut cei dinaintea noastra si trebuie sa stricam si sa facem noi inapoi.
Insa nu despre asta vorbim noi acum, ci despre faptul ca dupa ce am gasit noi locatia, am vazut produsele, foarte frumoase de altfel, de calitate superioara la acest moment fata de cele pe care le gasim in magazine la preturi rezonabile, aproape neuzate, am batut palma cu vanzatorul, am asteptat duba sa vina sa le ia si le-am platit, am aflat ca de fapt acest magazin de produse second cu mobilier, ferestre, usi si cine stie mai ce, este gandit sa vanda aceste produse ca mai apoi sa se foloseasca banii pentru o fundatie numita Waldburg, fundatie care provine din Austria si care construieste case pentru copiii orfani si pentru familiile fara posibilitati.
Am ramas cu gura cascata nevenindu-ne sa credem ce auzeam. Era pentru prima data cand imi iesise cineva in cale care sa faca astfel de lucruri. De toata fundatia, toate constructiile si vanzarile se ocupa o familie modesta, careia nu i-ar strica cativa bani ca sa isi puna toate lucrurile la punct si pentru a o ajuta pe fiica lor sa se ridice din scaunul cu rotile. Insa nu ii vei vedea niciodata ca baga un leu din venitul fundatiei in buzunar, asa cum ne invata unii politicieni. Ba mai degraba vor scoate din casa lor ca sa finalizeze lucrari de care cei saraci au nevoie. Nu are rost sa va dau un nume la intamplare, pentru ca, spre rusinea mea, nu am intrebat cum se numeste aceasta familie minunata. Important este ca exista si ca noi putem sa ii ajutam in toate demersurile lor de a ajuta alte persoane. Si nu direct, ci cumparand ceea ce ei vand, ceea ce fundatia vinde. Insa poate voi nu aveti nevoie de mobilier sau de ferestre, dar altcineva poate are, iar voi puteti sa le spuneti despre aceasta fundatie.
Imi doresc tare mult sa afle cat mai multa lume despre aceasta fundatie si sa incercam, pe cat posibil, sa ii ajutam. Imagini nu am, caci am ramas atat de surprinsa incat am si uitat ce trebuie sa fac in astfel de momente. Din nou, spre rusinea mea.