Numai din cauza lui Chinezu

Chinezu a devenit melancolic si mi-a adus aminte de anii copilariei, adica prin clasele primare, cand mama ma ducea la Clubul Copiilor, pentru ca eram mare cantareata pe vremea aceea. Acest Club era, si inca mai este, plasat in centrul istoric al orasului (Baia Mare, pentru necunoscatori), langa Turnul lui Stefan, simbol al Baii Mari.
Ca sa va faceti o imagine de ansamblu al acestui loc, trebuie sa stiti ca in dreapta Turnului este o biserica. Pe aceeasi parte, chiar in spatele bisericii este o scoala generala. In stanga, este acest club al copiilor unde cativa profesori de muzica si de coregrafie invata copiii mici sa cante si sa danseze si pregatesc impreuna cu acestia mici spectacole. In aceeasi parte, separat de o alee era o cofetarie/pizzerie/birt numita Piticul. Toate acestea, inconjoara un mini-parc in care ies copiii de la club in pauze sau in care asteptau turistii sa viziteze Turnul lui Stefan.
Aceasta cofetarie/pizzerie/birt nu era el cel mai curat local din lume si cel mai frumos local din lume, dar facea o pizza care isi raspandea mirosul in tot mini-parculetul din fata. Cred ca, daca nu ma insel, a fost primul local din Baia Mare care a facut pizza. Incredibil este faptul ca, indiferent de cat de mult imi spunea mama ca localul era infect si ca nu o sa imi faca bine, mie imi trebuia neaparat sa mananc pizza de fiecare data cand mergeam acolo. Acel miros si gust mi-au ramas intiparite in minte si, si acum cand va povestesc, le simt foarte vii si parca pot sa simt acel miros care te facea sa intri.
Ideea este ca, dupa atata timp, nu am gasit niciun alt local care sa reproduca exact acel fel de pizza care sa ma duca in timp in anii copilariei. Poate pentru ca nimeni nu mai lucreaza in conditii la fel de insalubre. Tot ce v-am spus aici nu vreau sa va faca scarba sau ceva. Vreau sa va imaginati fericirea de pe fata unei fetite grasute din momentul in care reusea sa o convinga pe mamica ei sa ii mai cumpere odata acea pizza si pana in momentul in care o termina de mancat. 
Am stiut ca va va aduce un zambet pe buze.
Tin sa mentionez ca mama era bucatar sef la restaurantul unui hotel cu renume in Baia Mare la acel moment. Intelegeti acum ironia sortii si motivul pentru care dorea sa mi se refuze aceasta placere de cate ori era posibil.

P.S. Nu am gasit o poza in care sa vedeti tot parculetul, dar am gasit una in care Aveti Turnul lui Stefan si in fundal se vede Cladirea Clubului Copiilor.