vivre.ro

miercuri, 28 martie 2012

Legea Apei

www.legea-apei.ro
Am aflat si eu detalii despre Legea Apei si despre ce presupune ea. Conceptul se potriveste perfect cu ceea ce cred eu ca trebuie sa se schimbe la noi in tara.
Prima problema este aceea de informare. Si eu nu vreau doar ca voi sa votati aceasta petitie. Vreau sa intelegeti ce presupune ea si sa transmiteti la randul vostru ce inseamna si altora.
In primul rand, nimeni nu stie ce bea din sticlele de apa minerala, nu doar copiii. Acestia nu stiu inca sa citeasca. Si nu este nociva doar pentru ei. Nici noi nu este bine sa bem apa cu o concentratie mai mare de 10mg/L de nitrati. Aceasta cantitate ar trebui sustinuta indiscutabil in cazul copiilor. Pentru ei este ca o otrava pe timp indelungat.
Poate unii dintre voi stiti treaba asta, dar veti intreba: De unde stiu eu ce concentratie de nitrati are fiecare apa? Pai nu prea stim, pentru ca cei care imbuteliaza apa minerala si o scot pe piata nu sunt atat de draguti incat sa ne informeze in legatura cu acest lucru. Si aici va interveni aceasta Lege a apei. Ea va obliga toti "producatorii" de apa minerala sa puna aceasta concentratie, in scris, pe fiecare sticla. In plus, dorim sa se scrie ca nu este sanatoasa pentru copii apa cu peste 10mg/L de nitrati. Asa si cei care nu stiu despre acest fapt, vor afla.
Dar in primul rand trebuie sa stim ca trebuie sa urmarim acest lucru pe sticle. Ca daca nu stim, degeaba mai pun ei, ca nu se uita nimeni, pentru ca nu stie. Asa ca insotiti-ne in aceasta incercare de a face apa pe care o bem mai pura si mai sanatoasa.

marți, 27 martie 2012

O fapta buna, zic eu...

Azi am semnat prima fisa 230 pentru a dona 2% din impozitul pe venit spre SMURD Baia Mare. Partea cea mai buna este ca am reusit sa conving si cativa colegi sa faca la fel.
 Mi se pare cel mai bun mod de a ajuta o asociatie de care fiecare dintre noi avem nevoie la un moment dat in viata, iar daca nu noi, atunci cei dragi noua.
Sunt convinsa ca acesti bani vor fi folositi pentru instruirea cat mai multor voluntari si pentru dezvoltarea programului.
Fiti si voi alaturi de ei si donati cei 2% la SMURD.

vineri, 9 martie 2012

Numai din cauza lui Chinezu

Chinezu a devenit melancolic si mi-a adus aminte de anii copilariei, adica prin clasele primare, cand mama ma ducea la Clubul Copiilor, pentru ca eram mare cantareata pe vremea aceea. Acest Club era, si inca mai este, plasat in centrul istoric al orasului (Baia Mare, pentru necunoscatori), langa Turnul lui Stefan, simbol al Baii Mari.
Ca sa va faceti o imagine de ansamblu al acestui loc, trebuie sa stiti ca in dreapta Turnului este o biserica. Pe aceeasi parte, chiar in spatele bisericii este o scoala generala. In stanga, este acest club al copiilor unde cativa profesori de muzica si de coregrafie invata copiii mici sa cante si sa danseze si pregatesc impreuna cu acestia mici spectacole. In aceeasi parte, separat de o alee era o cofetarie/pizzerie/birt numita Piticul. Toate acestea, inconjoara un mini-parc in care ies copiii de la club in pauze sau in care asteptau turistii sa viziteze Turnul lui Stefan.
Aceasta cofetarie/pizzerie/birt nu era el cel mai curat local din lume si cel mai frumos local din lume, dar facea o pizza care isi raspandea mirosul in tot mini-parculetul din fata. Cred ca, daca nu ma insel, a fost primul local din Baia Mare care a facut pizza. Incredibil este faptul ca, indiferent de cat de mult imi spunea mama ca localul era infect si ca nu o sa imi faca bine, mie imi trebuia neaparat sa mananc pizza de fiecare data cand mergeam acolo. Acel miros si gust mi-au ramas intiparite in minte si, si acum cand va povestesc, le simt foarte vii si parca pot sa simt acel miros care te facea sa intri.
Ideea este ca, dupa atata timp, nu am gasit niciun alt local care sa reproduca exact acel fel de pizza care sa ma duca in timp in anii copilariei. Poate pentru ca nimeni nu mai lucreaza in conditii la fel de insalubre. Tot ce v-am spus aici nu vreau sa va faca scarba sau ceva. Vreau sa va imaginati fericirea de pe fata unei fetite grasute din momentul in care reusea sa o convinga pe mamica ei sa ii mai cumpere odata acea pizza si pana in momentul in care o termina de mancat. 
Am stiut ca va va aduce un zambet pe buze.
Tin sa mentionez ca mama era bucatar sef la restaurantul unui hotel cu renume in Baia Mare la acel moment. Intelegeti acum ironia sortii si motivul pentru care dorea sa mi se refuze aceasta placere de cate ori era posibil.

P.S. Nu am gasit o poza in care sa vedeti tot parculetul, dar am gasit una in care Aveti Turnul lui Stefan si in fundal se vede Cladirea Clubului Copiilor.

joi, 8 martie 2012

Aim high!

Aceasta zi imi aminteste de o zi in urma cu 2 ani. Eram inca in facultate, ma pregateam pentru licenta si ma gandeam foarte serios la o deplasare pe termen lung in afara tarii. Oare de ce?
Poate unii dintre voi stiti si asta e bine, dar eu ador sa calatoresc si sa vizitez noi culturi, pentru ca de fiecare data cand am iesit din tara am invatat cate ceva nou si, din pacate, cate un motiv in plus pentru a-mi cauta locul altundeva in lumea larga.
Intr-o zi, fiind in asteptarea cartilor in sala de lectura a bibliotecii universitatii din Cluj-Napoca, mi-a trecut prin cap sa imi continui studiile intr-o alta tara. Si prima care mi-a venit in minte a fost Marea Britanie. Bineinteles, veti spune. Normal ca o alege pe cea mai prestigioasa in aceste domeniu! Insa nu aceasta a fost motivarea alegerii mele. Alegerea a fost facuta din pricina unei verisoare mai indepartate care era deja acolo si studia. M-am gandit imediat ca trebuie sa imi fie si mai usor sa ajung acolo, din moment ce cineva a trecut deja prin asta si stie sa ma sfatuiasca in acest sens. Si asa a fost. M-a ajutat foarte mult sa inteleg ce presupune sederea acolo si care sunt optiunile in privinta studiilor.
Asa ca am inceput sa caut pe internet variante de oferte pentru cursurile de masterat. Am gasit mai multe universitati care ofereau cursuri pentru masterat, insa costurile lor erau mult prea ridicate chiar si pentru mine. Iar pe o bursa nu puteam sa ma bazez pentru ca mediile nu ma prea ajutau in cazul ciocnirilor cu un numar relevant de tocilari.
Atunci am inceput sa caut in alte tari, dar rezultatele au fost cam aceleasi. Taxe enorme, fara niciun ajutor in gasirea unui loc in care sa stau. Asa ca am abandonat. Asta pentru ca nu am stiut unde sa caut. Insa acum aveti oportunitatea de a afla toate detaliile de care aveti nevoie de la a 10-a editie a Targului International de Universitati, RIUF. Acest targ se desfasoara intre 17-18 martie in Bucuresti, la Sala Palatului, in 20 martie in Timisoara la CRAFT si in 22 martie in Iasi la Hotel Unirea.
Eu zic ca nu merita sa ratati acest targ nu numai daca vreti sa va informati despre studiile de masterat, dar in special daca vreti sa incepeti studiile universitare in afara tarii. Si va spun ca nu este putin lucru sa inveti si sa te pregatesti in alta tara pentru cariera ta intr-un domeniu pe care ti-l doresti. Experienta este unica, din cate am aflat si eu si pe care regret ca nu am putut-o trai.
Cele mai bune decizii se iau cand ai toate informatiile necesare pentru a face acest lucru. Si informatiile nu poti sa le culegi decat mergand acolo si intreband in stanga si in dreapta la standurile universitatilor (da, ati auzit bine, sunt asteptate sa participe peste 100 de universitati din toata lumea). Acestea vor organiza seminarii si workshop-uri pentru voi si va vor ajuta sa intelegeti mai bine tot ce inseamna studiul in Universitatile respective.
Asa ca nu faceti ca mine, ca regret destul acum. Mergeti macar ca sa va informati. Iar la luarea hotararii ganditi-va de doua ori.

joi, 1 martie 2012

A sosit primavara!

Este 1 Martie, ziua aia cu Martisoru si plina de flori. Desi nu am inteles faza cu florile, ca doar nu este sezon de flori. Ma rog. De obicei, acesta zi marca inceputul primaverii si pe strada era plin de doamne care vindeau ghiocei. Acum sunt doar flori de sera, cari cu aceasta zapada care inca este peste tot, ghioceii nu s-au incumetat sa isi scoata capul.
Dar pana la urma, pentru mine orice floare este foarte bine venita. Ma bucur foarte mult de orice fel de flori, si de cele uscate (de paie), pentru ca se pastreaza mai bine.
Insa cea mai mare bucurie pentru mine, in aceasta zi sunt martisoarele. Am pastrat, in fiecare an, in cate un plic, in sertarul cu amintiri, martisoarele primite. Au un loc special, desi nu cred ca mi-as mai aminti de la cine l-am primit fiecare. (Nu am memorie buna, deloc). Dar cred ca nu acesta este scopul lor. Cred ca scopul lor este acela de a ne bucura de ele si de momentele fericite din scoala, din liceu si din fiecare an care trece.
Asa ca bucurati-va de aceasta zi ca trece repede! Apropo de inceputul primaverii, azi e baba mea! Baba voastra cand e?